Toate Femeile Îl Iubesc Pe Coventry. Dawn Brower

uşi spre grădină. Îndrăznea oare să-l întâlnească acolo și să aibă o întâlnire clandestină cu el? Nu va funcționa decât dacă ar reuşi să pară sfioasă și neinteresată. Probabil că multe doamne înaintea ei au încercat deja, și au eşuat.

      ─ Seara asta nu ne-a reuşit, spuse sora ei întrerupând-o pe Abigail din gânduri. Poate că ar fi bine să mergem acasă.

      ─ Abia a început balul, răspunse Abigail. Avea alte idei şi avea nevoie ca sora ei să fie ocupată. Cred că e timpul să găseşti un partener de dans. O luă pe Belinda de braţ şi o trase spre cele două doamne pe care le ascultase.

      ─ Hello, le spuse ea. Sunt Abigail și aceasta este sora mea Belinda. Ura să se prezinte. Nu-i plăceau oamenii în general şi ar fi preferat să fie acasă singură. Dar făcea asta pentru sora ei și bine, pentru ea, dacă era sinceră cu ea. Voia să vorbească cu bărbatul misterios și să afle un pic mai multe informaţii despre el. Să poată decide dacă merită să-și facă vise.

      Cele două doamne aveau o expresie egal surprinsă pe faţă. Frumoasa cu părul închis și-a recăpătat prima calmul.

      ─ Eu sunt Lady Matilda Emerson, răspunse. Firar. Uitase să folosească titluri lor complete când a făcut introducerea. Abigail mereu uita detaliile astea… Și aceasta este verișoara mea, Lady Carolyn Westwick.

      ─ O plăcere să vă cunosc. Belinda le zâmbi. Accentul ei scoțian ieșind la iveală în timp ce vorbea. Cel puţin avea o voce minunată…Suntem noi în oraș. Probabil că deja își dăduseră seama… Abigail și-a abţinut un suspin și a lăsat-o pe sora ei să continue. Credeţi că ne-aţi putea ajuta? Nu ştim mare lucru și ne-ar fi de folos un sfat înţelept.

      Aha… poate că sora ei ştia exact cum să gestioneze situaţia. Poate doamnele vor crede că e o bună modalitate să ne ghideze prin complexa rețea a înaltei societăți. Erau atât de multe lucruri care trebuiau sau nu să fie făcute că ar putea fi dificil să ni le amintim pe toate.

      Lady Matilda se uită la verișoara ei, apoi la Abigail și Belinda.

      ─ Ar fi mai bine dacă ne-ați căuta voi. Apoi le dădu adresa lor. Un scop realizat, încă multe altele rămase. În final totul va fi bine. Belinda va găsi un soţ și Abigail se va putea întoarce acasă. Nu era nimic în Londra pentru ea.

      Bărbatul care îi capturase atenţia mai devreme a revenit la vedere. Își muşcă buza și întoarse capul în cealaltă parte. Nu era de ea.

      ─ Oh… Lady Carolyn oftă. E aici din nou! Este atât de inabordabil─crezi că va dansa în seara asta?

      ─ Puțin probabil, spuse Lady Matilda cu vocea plină de admirație pentru misteriosul domn. Lord Coventry nu dansează. Mă întreb de ce a venit cu Lord și Lady Harrington în seara aceasta. Întotdeauna are un motiv dacă participă la un bal deşi nu l-am aflat niciodată. Fratele meu a pomenit ceva odată. Ceva despre un club…

      Cu cât afla mai multe despre acest Lord Coventry – în cele din urmă avea un nume – cu atât era mai intrigată. Era iarăşi în salon așa că şansele să îl prindă singur erau probabil minime. Orice şansă avusese a dispărut când a revenit -asta nu înseamna că a renunţat. La un moment dat o să aibă o conversaţie cu el, și numai atunci, va putea să-i confirme valoarea. Abigail se mândrea a fi o bună cititoare de caracter al unei persoane.

      Trei domni s-au apropiat și înainte de a avea o şansă să ceară Lady Matilda sau Lady Carolyn să dezvolte comentariile de mai devreme au fost târâte pe ringul de dans, urmate de sora ei. Au lăsat-o singură aproape de marginea ringului. Cea mai timidă din grup… Abigail a oftat și a decis că să părăsească salonului era probabil cel mai bine pentru ea. Nu voia mila nimănui. Poate ar putea găsi toaleta sau biblioteca. Poate că ar putea găsi o carte de citit până la sfârșitul balului. Acum că sora ei a găsit un partener de dans va fi ocupată pentru restul serii. Toți acei domni care o priviseră pe ascuns nu ar mai sta deoparte acum…

      Resemnată de a petrece seara singură a plecat şi nu a privit înapoi. Deși ar fi vrut. Nu pentru a verifica că sora ei era bine, dar să arunce o ultimă privire la Lord Coventry, dar era prea mândră să cedeze în faţa arzătoarei tentaţii.

      CAPITOLUL DOI

      Charles își dorea să nu fi trebuit să participe la balul blestemat. Ura să iasă în societate dacă nu era necesar. Din păcate, era important să participe. Era un conte acolo pe care spera să-l ademenească în club. Până în prezent nu îl putuse localiza, dar era de aşteptat. Contele de Shelby era un desfrânat și mai mare decât Charles pretindea să fie. Soţia lui Shelby murise după ce a dau naştere unei fiice și el își îneca amarul în coniac şi femei. Nu se ocupase de fiul sau fiica lui în peste un an. George credea că dacă Shelby ar face parte din club l-ar putea ghida el pe o altă cale. Clubul era mai mult decât un bârlog de fărădelege. De asemenea, era un loc unde un bărbat avea un loc moale să cadă dacă avea nevoie, și asta nu însemna întotdeauna sânii unei femei, dar și ei erau o opţiune.

      Charles chicoti încet la acest gând. Nu l-ar fi deranjat să găsească o femeie caldă și dispusă să împartă patul cu el după bal. Trebuia să-l găsească pe Shelby și repede. Aproape că putea simţi toate privirile fixe ale doamnelor. Fără îndoială că planificau să-l prindă, cel puțin la un dans. Charles nu dansa cu nici o femeie. Le-ar fi dat la restul idei. Le fermeca atunci când este necesar, şi din păcate, adesea era cazul la evenimentele sociale. Trebuia să participe din când în când și încerca să nu îndepărteze pe nici una dintre ele.

      ─ Coventry, îl strigă un mascul cu vocea groasă. Se întoarse și se întâlni cu privirea Lordului Dashville. Părul său negru era puţin răvăşit dar avea o grimasă enormă pe chip. Trecuse ceva timp de când nu-și văzuse prietenul.

      ─ Dash, zise el și apoi zâmbi. Ce mai faci ? Am auzit că ai un fiu.

      ─ Da, spuse el și zâmbi fericit. L-am numit Oliver după străbunicul meu. Mă gândeam să vin pe la club să te văd, dar, spre mirarea mea, am auzit că vei fi aici. Ce te aduce la balul Loxton?

      Prezența Lordului Dashville la bal era un avantaj la care nu se gândise. George ar fi trebuit să-i acorde atenție soţiei lui pentru o bună parte a evenimentului, dar soţia lui Dashville a rămas acasă atât de curând după naşterea fiului lor.

      ─ L-ai văzut pe contele Shelby?

      ─ Da. Și-a aruncat privirea peste umăr la un set de uşi. Se îndrepta spre bibliotecă presupun că pentru o întâlnire secretă. Era ameţit din cât am observat. Mergea puțin împleticit.

      Coventry și-a abţinut un suspin. Ar avea ceva de lucru cu el dacă l-ar accepta în club. Spera că Harrington știa cu ce se va confrunta deoarece trebuia să-l trezească pe conte înainte de a putea discuta cu el detaliile clubului. În mod normal era un bonus să fi poznaș și conte, dar Shelby va trebui să-și pună viața în ordine înainte să-l accepte în club. Nu dădeau cheia clubului ușor.

      ─ Presupun că nu ești dispus să mă ajuţi cu el?

      ─ Va fi un nou membru? Dashville nu putea să facă parte din club din cauza stării sale civile. Cumva admiseseră doar conți în club, dar asta nu fusese intenţia lor originală. Dashville era marchiz. Dacă nu era logodit când sa deschis clubul, ar fi fost invitat. Nu era refuzat dacă se întâmpla să apară la club. Doar că nu avea acces deplin și era dus direct la biroul lui Harrington. Așa era tratată orice persoană care nu era membru dar știa de existenţa lui.

      ─ Considerăm să-l invităm în club. Harrington crede că poate fi salvat. Charles respiră adânc şi apoi spuse: Eu nu sunt chiar atât de sigur. Sper că poate fi deoarece ar fi păcat să pierdem un om cu atât de mult potenţial. Înainte de a-i muri soţia avea atât de mult potenţial. Acum este cel mai mare depravat din Londra.

      ─ Am crezut că tu deții acest titlu. Dashville îl bătu pe Charles