Миграция и эмиграция в странах Центральной и Юго-Восточной Европы XVIII-XX вв.. Коллектив авторов

Imperii po svedenija 1859. Hersonskaja Gubernija, Spb., 1868, p. XVII, apud Elena Hadjinikolova, Bălgarskite preselnitzi…op.cit, p. 20–30.; Karl Teblizov, Măria Vekova, Marin Liuliuşev, Bălgarskoto obrazovanie v Banat i Transilvanija, Veliko Târnovo, 1996.

      72

      Lya Benjamin, Evreii din România în texte istoriografice.Antologie, Edit. Hasefer, Bucureşti, 2002; Luminiţa Fassel, Das deutsche… op.cit., Carol Iancu, Les Juifs en Roumanie. 1866–1919. De l’exclusion á l’emancipation, Aix-en-Provence, 1974; edition roumaine, Ed. Hasefer, Bucureşti, 1996; L. Rotman, Şcoala israelito-română (1851–1914), Ed. Hasefer, Bucureşti, 1999; Josef Sallanz, Zum Migrationverhalten bei den russischen Lipowanern und Ucrainern in der rumănischen Dobrudscha, RESEE, tom XLIV, no. 1–14, 2006, p. 43–58 ( et Bibliographie sur la structure ethnique et confesionnele de la Dobrudscha); E.Siupiur, Changements. op. cit, p. 509–511; V. Traikov, Ideologhiceski tecenija programi v natzionalno-osvoboditenite dvijenija na Balkanite do 1878 g., Sofia, 1978 (red. roumaine, Curente ideologice şi programe din mişcările de eliberare naţională din Balcani până în anul 1878, Bucureşti, 1986) (avec une Bibliographie exhaustive du theme).

      73

      General Spleny’s Beschreibung der Bukovina, 1775, in Bucovina în primele descrieri geografice, istorice, economice şi demografice, Ed. bilingue par Acad. Radu Grigorovici, Ed. de l’Academie Roumaine, Bucarest, 1998, p. 10–278; M. Iacobescu, Din istoria Bucovinei, vol. I (1774–1862), De la administraţie militară la autonomie provincială, Ed. Acad.Române, Bucureşti, 1993; I. Nistor, Istoria Bucovinei, Bucureşti, 1991.

      74

      G. Castellan, Histoire des Balkan((XIVe–XXe siecle), Paris, 1991; K. Jirecek, Istorija Srba, tome I–II, Beograd, 1952; B. Jelavich, History of the Balkans, op. cit; I. Nistor, Istoria Basarabiei, Chişinău, 1991; M. Todorova, Imagining… op.cit. chp. 7, p. 252–286; V. Traikov, Ideologhiceski …op. cit.

      75

      Folclorul medieval balcanic numără sute de texte care vorbesc de robire, «lanţuri de robi», «vânzarea robilor creştini», eliberarea de către haiduci a robilor; unul din ele este Ciclul bulgar şi sârb «Krali Marko». Vz. Narodne epske pjesme, II, Zagreb, 1964; Bălgarski junaşki epos epos, in Sbornik za narodhi Umoivorenija i Narodnopis, Kniga LIII, BAN, Sofia, 1971.

      76

      D. Kosev, V. Paskaleva, Vl. Diculescu, Despre situaţia şi activitatea economică a imigraţiei bulgare în Muntenia şi Oltenia în sec. al XIX-lea până la Războiul din 1877–1878, în relaţii româno-bulgare cele-a lungul veacurilor. Sec. XII–XIX, Studii, voi. l, Ed. Academiei, Bucureşti, 1971 p. 283–368; O. Cicanci, Companiile greceşti din Transilvania şi comerţul european în anii 1636–1746, Bucureşti, 1981.

      77

      Notis Botzaris, Visions balkaniques dans Ia preparation de la Revolution Grecque (1789–1821), Genève-Paris, 1962; Veselin Traikov, Ideologiceski… op. cit; C. Velichi, op.cit.

      78

      C. Papacostea-Danielopolu, Formaţia intelectualilor greci din ţările române (1750–1830), in Intelectuali din Balcani.. op. cit., p. 68–113; Olga Cicanci, Cărturari greci în ţările romane (sec. XVII–1750), in Intelectuali din… op. cit, p. 15–67; Elena Siupiur, Intelectuali bulgari de emigraţie în România în sec. al XlX-lea, in Intelectuali din.. op. cit., p. 114–162; C. Vatăşescu, Activitatea intelectuală şi culturală a albanezilor din România (1844–1942), în Intelectuali din… op. cit, p. 163–198; I. Konev, op. cit., vol. III p. 1–2; Emanuel Turczynski, Die deutsch-griechischen Kulturbeziehungen bis zur Berufung König Ottos, München, 1956; idem, Von der Aufklärung zum Frühliberalismus, München, 1985 (ed. roumaine, De la iluminism la liberalismul timpuriu, Ed. FCR, Bucureşti, 2000.

      79

      E. Hadjinikolova, op.cit.; G. S. Rakovski, op.cit.; Traikov, Jecev, Bălgarskata… op. cit., ch. 2-3-4 p. 50–156.

      80

      C начала османского нашествия на Балканы и вплоть до балканских войн 1912–1913 гг., т. е. в течение пяти веков в Юго-Восточной Европе имело место несколько сот восстаний и войн. Они привели к уничтожению населения в этом регионе в огромных масштабах. De la începutul invaziei otomane în Balcani şi până la războiale balcanice —1912–1913, adică pe parcursul celor 5 veacuri, în spaţiul strict al Sud-Estului au avut loc câteva sute de răscoale, insurecţii, războaie. Toate soldate cu măceluri de proporţii în rândul populaţiei din zonele răsculate sau din zonele de război (Vz. spre exemplu, pentru Bulgaria, Atlas po bălgarska istoria, op. cit., p. 19–49, hărţi pe care sunt înregistrate majoritatea răscoalelor, dar şi războielor desfăşurate în spaţiul balcanic).

      81

      Istorija na Bălgarija, op. cit, vol. IV, p. 45–48; Tv. Gheorghieva, Razvitie i harakter na krămija danăk v bălgarskite zemi, «Godişnik na Sofiiskija Universitet, Filosofsko-Istoriceski Fakultet», tom 61, no. 3, 1967, p. 37–72.

      82

      Români şi greci în primele secole ale turcocraţiei, în S. Brezeanu, C. Iordan, H.C. Matei, T. Teoteoi, Gh. Zbughea, Relaţiile româno-elene.O istorie cronologică, Ed. Omonia, Bucureşti, 2003, p. 90–137; loan Bogdan, Cultura veche română, Bucureşti, 1891; idem, Bulgari şi români.Raporturi culturale şi politice, Bucureşti, 1895; C. Papacostea-.Danielopolu, op. cit; O. Cicanci, op. cit; E. Turdeanu, Miniaturile.. op. cit; G. Ivaşcu, Istoria literaturii române, Ed. Ştiinţifică, 1968, p. 69–70; V. Traikov, N. Jecev, Bălgarska emigratzija… op. cit.

      83

      Gh. Zbughea, Istoria Iugoslaviei, Corint,Bucureşti, 2001, p. l6–18.

      84

      Relaţii româno-elene… op. cit., p. 94.

      85

      Ibidem. P. 108–110.

      86

      Quellen zur Geschichte der Stadt Brasso, IV, Kronstadt, 1908, p. 98, apud Traikov, Jecev, Bălgarska… op. cit., p. 25–27, 45.

      87

      apud B. Tvetkova, Frenski pătepisi na Balkanite. XV–XVIII v., Sofia, 1975, p. 65–69; N. Iorga, Notes et extraits pour servir ă l’histoire des croisades au XVIe siècle, III, Paris, 1902; D. Angelov, Une source peu utilisée sur l’histoire de la Bulgarie au XVe siècle, «Byzantinobulgarica», II, Sofia, 1966, p. 169–179.

      88

      Istoria Românilor, op. cit. vol. IV, p. 357–358; P. Şt. Năsturel, Vlad l’Empereur liberateur de Hârşova et de Ruse (1462), «Studia balcanica», I, 1970, p. 126–128; Traikov, Jecev, Bălgarskata… op. cit, p. 29, 47.

      89

      V. Traikov,